De ce supravegherea FMI este importantă?

În economia globalizată din prezent, când politicile economice şi financiare ale unui stat pot afecta multe alte state, cooperarea internaţională întru monitorizarea proceselor economice la scară globală este esenţială. Având în calitate de membri 184 state, FMI asigură mecanismul necesar pentru o astfel de cooperare.

Importanţa supravegherii eficace a fost pusă în evidenţă de către crizele financiare recente. Ca răspuns, FMI a întreprins numeroase iniţiative pentru a-şi consolida capacitatea de a detecta vulnerabilităţile şi riscurile la primele etape, pentru a le ajuta statelor-membre să-şi consolideze cadrele de politici şi instituţiile, precum şi să-şi îmbunătăţească sistemele de asigurare a transparenţei şi responsabilităţii.

Evoluţia supravegherii FMI şi rolul ei în prezent

FMI are dreptul şi obligaţia, în baza Articolului IV al Statutului său, de a supraveghea politicile valutare ale membrilor săi pentru a asigura funcţionarea eficace a sistemului monetar internaţional. În 1977, printr-o Hotărâre a Consiliului Executiv, a fost recunoscut faptul că evaluarea de către FMI a politicilor valutare necesită o analiză complexă a situaţiei economice în general şi a strategiilor de realizare a politicilor fiecărui stat-membru. În această Hotărâre s-a accentuat, de asemenea, că obiectivul de bază al supravegherii este de a le ajuta statelor-membre să atingă stabilitatea financiară şi creşterea economică durabilă.

Obiectivele supravegherii rămân neschimbate, după cum au fost formulate în 1977. Totodată, cadrul în care are loc supravegherea a evoluat semnificativ pentru a promova beneficiile şi a face faţă problemelor cauzate de deschiderea tot mai mare a economiei mondiale, inclusiv expansiunii dramatice a fluxurilor de capital internaţional. În prezent, supravegherea ţine cont de un spectru larg de politici economice, accentele modificându-se, de la caz la caz, în conformitate cu circumstanţele individuale ale fiecărui stat.

·         Ratele de schimb valutar, politicile monetare şi fiscale rămân în centrul atenţiei în cadrul supravegherii FMI. FMI acordă consultanţă cu privire la diverse subiecte, începând de la alegerea regimului valutar şi terminând cu asigurarea unei abordări consecvente a regimului valutar şi politicilor fiscale şi monetare.

·         În cadrul supravegherii FMI, se atrage tot mai multă atenţie problemelor sectorului financiar, în urma unei serii de crize bancare atât în statele industriale, cât şi în statele în curs de dezvoltare, pe parcursul anilor ‘90. În anul 1999, FMI şi Banca Mondială au creat în comun Programul de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) pentru a evalua punctele forte şi neajunsurile sectoarelor financiare ale statelor; rezultatele evaluărilor FSAP oferă informaţie importantă pentru realizarea procesului de supraveghere.

·         În ultimii ani, evaluarea riscurilor şi vulnerabilităţilor cauzate de fluxurile de capital mari şi, uneori, volatile a devenit o activitate mai importantă în cadrul procesului supraveghere de către FMI. Deşi prevenirea crizelor a fost întotdeauna o prioritate în procesul supravegherii FMI, creşterea şi dezvoltarea pieţelor de capital globale dictează extinderea subiectelor studiate în cadrul procesului de supraveghere în afara domeniilor tradiţionale, şi anume impune analiza stării contului curent şi durabilităţii datoriei externe.

·         Problemele instituţionale – cum ar fi independenţa băncii centrale, reglementarea sectorului financiar, guvernarea corporativă, transparenţa politicilor şi responsabilitatea – au devenit şi ele importante în lumina crizelor financiare, în contextul tranziţiei unor state-membre de la economia centralizată la economia de piaţă. FMI şi Banca Mondială şi-au asumat un rol central în elaborarea, realizarea şi evaluarea standardelor şi codurilor recunoscute pe plan internaţional în domeniile care au importanţă crucială pentru funcţionarea eficientă a economiei moderne.

·         Politicile structurale – cum ar fi cele ce reglementează comerţul extern al statului, piaţa muncii şi sectorul energetic – au devenit tot mai importante în cadrul procesului de supraveghere de către FMI în anii ’80, pe măsură ce creşterea economică s-a încetinit în multe state industriale datorită şocului majorării semnificative a preţurilor la produsele petroliere. Crizele legate de datoria externă a statelor în curs de dezvoltare şi destrămarea Uniunii Sovietice au accentuat şi mai mult necesitatea realizării schimbărilor structurale în multe state.

Dat fiind că funcţia de supraveghere este atât de importantă şi este necesar ca ea să evolueze odată cu economia globală, FMI îşi revizuieşte periodic politicile şi practicile în acest domeniu. Ultima analiză de acest fel realizată în in 2004 a dus la identificarea a patru domenii prioritare pentru experţii FMI: (i) accente clare în cadrul consultărilor pe marginea Articolului IV; (ii)  asigurarea unei analize mai profunde a problemelor legate de cursul de schimb valutar; (iii) sporirea gradului de supraveghere a sectorului financiar; şi (iv) aprofundarea analizei proceselor regionale şi globale în cadrul supravegherii bilaterale.  De asemenea, este important de îmbunătăţit durabilitatea datoriei externe şi de redus vulnerabilităţile balanţei de plăţi, de extins supravegherea statelor cu venituri mici şi de revizuit periodic eficacitatea supravegherii întru atingerea obiectivului principal – asigurarea funcţionării eficiente a sistemului monetar internaţional.

Cum are loc în practică supravegherea statelor de către FMI

“Consultările în baza Articolului IV”, după cum adeseori sunt numite discuţiile realizate de FMI în cadrul procesului de supraveghere, au loc, de regulă, o dată pe an. Economiştii FMI vizitează statele-membre pentru a colecta informaţie şi a discuta  cu reprezentanţii guvernelor şi băncilor centrale, precum şi, adeseori, cu investitorii privaţi şi reprezentanţii sindicatelor, deputaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile. După ce vizita a avut loc, experţii prezintă un raport Consiliului Executiv al FMI, pentru discuţii. Opiniile Consiliului Executiv sunt expuse într-un sumar care este transmis autorităţilor statului vizat.

Pe parcursul ultimilor ani, supravegherea a devenit un proces tot mai transparent. Nouă din zece state-membre sunt de acord cu publicarea Notelor Informative Publice, în care se prezintă sumarul opiniilor experţilor şi Consiliului Executiv, iar patru din cinci state sunt de acord să publice rapoartele experţilor.

Supravegherea globală şi regională

FMI revizuieşte în permanenţă tendinţele de dezvoltare a economiei globale şi schimbările ce au loc. De asemenea, FMI examinează periodic iniţiativele şi politicile economice realizate sub auspiciile unor acorduri regionale, cum ar fi statele ce folosesc Euro ca valută unică şi Uniunea Monetară şi Economică a Statelor din Africa de Vest. Supravegherea de către FMI a statelor-membre oferă informaţie importantă pentru procesele de supraveghere globală şi regională şi viceversa. Multe dintre opiniile experţilor FMI sunt publicate în buletinul bianual World Economic Outlook (WEO), în care se discută perspectivele de dezvoltare a economiei mondiale şi se oferă analize profunde ale unor probleme şi subiecte specifice. În afară de aceasta, Raportul privind stabilitatea financiară globală publicat bianual include evaluări ale stabilităţii pieţelor financiare globale şi identifică neajunsurile sistemice potenţiale care ar putea duce la declanşarea crizelor.