29 noiembrie 2006

A.                 Introducere 

1.         Performanţa macroeconomică a ţării pe parcursul ultimilor şase ani s-a caracterizat printr-o  ascensiune economică care a avut un impact considerabil asupra reducerii sărăciei. Astfel, în perioada 2000-2005, PIB real s-a majorat cu circa 43,0 la sută, iar rata sărăciei absolute s-a redus în perioada 2000-2005 cu 38,7 procente. Inflaţia s-a menţinut în anul 2005 la un nivel moderat de zece procente, chiar dacă a depăşit uşor obiectivele propuse, reflectând influenţa factorilor externi şi interni. Mai mult decât atât, cursul de schimb al monedei naţionale a rămas relativ stabil, iar rezervele Băncii Naţionale au crescut considerabil. Creşterea economică robustă, cât şi politica prudentă la împrumuturile externe au permis reducerea raportului datoriei publice şi a datoriei garantate de stat de la 94,8 procente din PIB în 2000 la cca. 28,2 procente din PIB în 2005. Aceste realizări au devenit posibile datorită corelării politicii monetare adecvate şi a politicii bugetare austere, precum şi datorită reformei fiscale care vizează perfecţionarea sistemului de administrare fiscală.  

2.         În anul 2006 dezvoltarea economiei naţionale a fost  influenţată negativ de  anumiţi  factori externi. Aceştia includ: condiţiile climaterice nefavorabile pentru produсţia agricolă, suspendarea exportului anumitor produse către Federaţia Rusă, de rând cu dificultăţile de penetrare a altor pieţe de desfacere, dublarea preţurilor la resursele energetice importate din Rusia şi majorarea semnificativă a preţurilor la resursele energetice pe piaţa internaţională. Cu toate că negocierile pentru a soluţiona problemele comerciale bilaterale cu autorităţile din Federaţia Rusă sunt în desfăşurare, efectul combinat al factorilor externi menţionaţi mai sus deja a avut un impact advers asupra produsului naţional şi balanţei de plăţi.  

3.            Prezentul memorandum constituie un supliment al Memorandumului cu privire la politicile economice şi financiare pentru anii 2006-2008 şi prezintă obiectivele şi priorităţile strategice ale Republicii Moldova pe anul 2007.  

B.                 Evoluţii recente 

4.         În pofida performanţei bune pe plan economic şi social, înregistrate de Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani, rezultatele obţinute în primele şase luni ale acestui an accentuează faptul că existenţa anumitor probleme menţionate anterior la punctul 2 pot periclita creşterea şi dezvoltarea economiei naţionale în continuare. Pe parcursul primelor şase luni ale acestui an, volumul exporturilor şi al producţiei industriale au scăzut, concomitent cu intensificarea presiunii inflaţioniste.

5.         Influenţa negativă a factorilor externi în anul 2006 a subminat eforturile Guvernului de realizare deplină a obiectivelor sale economice şi de sporire a bunăstării populaţiei. În prima jumătate a anului 2006 creşterea reală a PIB-ul a încetinit faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, înregistrând doar 5 procente. În acelaşi timp, rata inflaţiei la sfârşitul lunii septembrie (perioada septembrie 2005 – septembrie 2006) a atins  nivelul de 14,4 procente. Mai mult decât atât, pe parcursul primului semestru al anului 2006 a sporit vulnerabilitatea externă a economiei. Volumul exporturilor s-a micşorat cu 7,7%, pe când cel al importurilor s-a majorat cu 15,5% şi ca urmare, soldul negativ al balanţei comerciale a crescut cu circa 39,1%.  

6.                  În scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice şi fiscale, în luna iulie curent, Guvernul a constrâns politica bugetară, înaintând Parlamentului variantele revăzute ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2006,. Efectul sumar al acestor modificări a fost reducerea deficitul bugetului public naţional cu 163,8 mil. lei, ceea ce constituie cca. 0,5% din PIB comparativ cu 0,8% convenite anterior în program. Pe parcursul primelor nouă luni ale anului, guvernul general a înregistrat un surplus în sumă de 317 mil. lei (0,8% din PIB), îndeplinind cu uşurinţă indicatorul deficitului pentru sfârşitul lunii septembrie. Totuşi, continuă să trezească îngrijorări executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dat fiind că deficitul acestuia pentru 2006, va fi mai mare decât s-a planificat iniţial. În scopul protecţiei păturilor vulnerabile ale populaţiei şi menţinerii serviciilor publice, în bugetul revizuit s-au prevăzut mijloace suplimentare pentru compensarea  costurilor legate de majorarea tarifului la gazele naturale.
 

7.             Pe parcursul anului 2006, BNM a menţinut un regim flotant al cursului de schimb şi a intervenit pe piaţa valutară doar în scopul neadmiterii fluctuaţiilor excesive ale monedei naţionale. În primele nouă luni ale anului 2006 cursul de schimb nominal al monedei naţionale a marcat o depreciere faţă de dolarul SUA şi Euro de 3,6% şi 11,2%, respectiv. În termeni reali, leul s-a apreciat în raport cu dolarul cu 4,5%, datorită  inflaţiei mai ridicate decât s-a aşteptat. Deşi creşterea inflaţiei are drept cauză primară majorarea preţurilor la energie, factorii monetari au avut, de asemenea, un anumit rol. Drept rezultat, BNM şi-a reexaminat prognoza indicatorilor monetari cu scopul de a reduce inflaţia pentru perioada următoare. În consecinţă, ratele dobânzilor pentru hârtiile de valoare de stat şi certificatele BNM au crescut semnificativ, deşi au rămas negative în termeni reali.

 

8.             La moment, Guvernul a realizat acţiunile prioritare stabilite în program. În particular, următoarele acţiuni prevăzute a fi îndeplinite până la 30 septembrie curent au fost realizate: 

·                    A fost aprobată Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat şi un plan pentru implementarea ei. 

·                    Au fost aprobate modificările în Regulamentul Ministerului Finanţelor cu privire la monitorizarea şi analiza financiară a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni în care statul deţine mai mult de 51% din acţiuni. Rezultatele analizei pentru anul 2005 au fost incluse în documentaţia bugetară la proiectul bugetului pe anul 2007. 

·                    A fost elaborat un plan de acţiuni privind transferarea veniturilor fondurilor speciale, mijloacelor speciale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală la gestionare prin Contul Unic Trezorerial (CUT). Planul prevede ca aceste activităţi să fie realizate în 2006 şi pe parcursul anului 2007. 

·                    În luna august curent Guvernul a prezentat în Parlament, pentru examinare şi adoptare proiectul de lege cu privire la  datoria publică, garanţiile de stat şi reacreditarea de stat. 

·                    Guvernul a elaborat şi aprobat CCTM pe anii 2007-2009  

·                    În perioada februarie-septembrie 2006 Consiliul Creditorilor a semnat acorduri noi de restructurare a datoriilor pentru o sumă totală de 99,96 milioane lei. 

·                    Obligativitatea tranzacţionării cerealelor nemijlocit prin Bursa de Mărfuri a fost anulată, începând cu 30 septembrie 2006. 

·                    Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei a fost modificată şi aprobată de Parlament. Legea clarifică că politica monetară are drept obiectiv menţinerea stabilităţii preţurilor şi consolidează  independenţa Băncii Naţionale. 

·                    În contextul strategiei de reformă a administraţiei publice centrale a fost elaborat şi aprobat de Guvern Codul etic al funcţionarului public. 

·                    Modificările la Legea cu privire la întreprinderea de stat prevăzute în MEFP, au fost adoptate de Parlament. 

·                    Legea cu privire la principiile şi mecanismele de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, a fost adoptată de Parlament.  

·                    Amendamentele la Legea cu privire la insolvabilitate au fost adoptate de Parlament. 
 

C.                 Obiectivele programului 

9.                  Obiectivele principale ale Guvernului pentru anul 2007 au rămas neschimbate, în pofida şocurilor externe serioase cu care ne confruntăm. Scopurile noastre sunt asigurarea unei stabilităţi macroeconomice şi a unei creşteri economice durabile prin crearea unui mediu investiţional favorabil, stimularea businessului mic şi mijlociu, reabilitarea infrastructurii, promovarea exporturilor, crearea locurilor noi de muncă în ţară şi asigurarea protecţiei sociale a păturilor vulnerabile ale populaţiei. Aceste obiective sunt clar stabilite în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), realizarea căreia va continua şi pe parcursul anului 2007. Mai mult decât atât, atingerea acestor obiective reflectate pe deplin în programul de activitate a guvernului va facilita implementarea eficientă a Planului de Acţiuni European de Vecinătate al Republicii Moldova – UE, precum şi  atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. 

10.              Noi înţelegem că va trebui să facem anumite sacrificii pentru atingerea acestor obiective, având în vedere şocurile externe serioase cu care ne confruntăm la moment. Dat fiind faptul că multe din aceste şocuri vor avea efecte pe termen lung, noi întreprindem măsuri pentru a ajusta politicile macroeconomice în mod corespunzător. De asemenea accelerăm realizarea reformelor structurale care va duce la creşterea economică prin perfecţionarea, cu scopul de a asigura revenirea rapidă a Moldovei la ritmul de creştere economică robustă pe termen lung. Finanţarea suplimentară din partea comunităţii internaţionale va facilita atenuarea costului social - economic al acestor provocări, însă nu vor încetini eforturile noastre în ajustare la noile circumstanţe economice.  

11.              Problemele economice cu care se confruntă Republica Moldova pe parcursul anului 2006 au un impact negativ asupra nivelului de viaţă al populaţiei şi este, practic, imposibil să prognozăm la această etapă, cât de substanţiale  vor fi efectele negative şi cât vor persista. Prin urmare, Guvernul şi Banca Naţională se angajează să întreprindă în continuare măsuri, în caz de necesitate, pentru diminuarea efectelor negative ale problemelor economice curente, precum şi evitarea pe viitor a eventualelor perturbări în dezvoltarea economică şi socială a ţării.
 

D.                Politica fiscală 

12.              Politica fiscală pentru anul 2007 va rămâne austeră, deoarece suntem conştienţi de faptul că stabilitatea macroeconomică contribuie la consolidarea încrederii populaţiei faţă de program în general. Intenţionăm să  menţinem deficitul de casă la un nivel ce nu va depăşi limitele pentru 2006. În acest context, Guvernul îşi va limita cheltuielile, cu scopul de a obţine un deficit bugetar de casă (aşa cum este convenit în program şi reflectat în Legea Bugetului pentru 2007) la un nivel de 233 mil. lei (0,5% din PIB). 

13.              Se preconizează că pe parcursul anului 2007 veniturile bugetului public naţional vor rămâne la nivelul de cel puţin 40% din PIB. În cazul insuficienţei de finanţare din partea donatorilor externi, prevăzută în bugetul pentru 2007, noi vom modifica legea bugetului cu scopul de a menţine deficitul convenit şi acoperi deficitul Balanţei de Plăţi, deşi aceasta ar putea necesita reducerea cheltuielilor prioritare, inclusiv a investiţiilor publice. Donatorii externi vor debursa mijloace adiţionale, pe care Guvernul intenţionează să le direcţioneze spre finanţarea proiectelor de infrastructură, care este un domeniu evidenţiat în Raportul Anual de Evaluare a SCERS. Investiţiile capitale adiţionale  vor reabilita stocul de capital din economie şi vor avea un impact pozitiv semnificativ asupra perspectivelor de dezvoltare şi creştere economică.  

14.              Datoriile creditoare ale sistemului bugetar vor fi menţinute în limitele existente şi nu se va admite o eventuală creştere a lor. Ca urmare a obţinerii în anul 2006 a unei restructurări a datoriei de stat externe către creditori bilaterali, prin intermediul Clubului de la Paris, Guvernul şi-a asumat angajamentul de achitare a arieratelor acumulate şi de onorare pe deplin a obligaţiunilor sale, conform acordurilor bilaterale reeşalonate.  

15.              O provocare majoră cu care se confruntă Guvernul rămâne a fi diminuarea vulnerabilităţii Republicii Moldova la şocurile rezultate în urma creşterii preţurilor la resursele energetice. Autorităţile vor asigura menţinerea tarifelor la gazele naturale şi electricitate la nivelul de recuperare deplină a costului pentru toate categoriile de consumatori, iar tarifele la energie termică şi asigurarea cu apă potabilă vor fi ajustate treptat, pentru a atinge nivelul de recuperare deplină a costului, pentru toate categoriile de consumatori. În acest scop, intenţionăm să aprobăm, până la începutul lunii decembrie curent, legea prin care responsabilitatea de a stabili tariful pentru livrarea apei potabile şi furnizarea energiei termice va fi delegată Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică. În cazul în care costul energiei va continua să crească, Guvernul va aloca resurse bugetare suplimentare pentru a compensa instituţiilor publice costurile aferente acestor majorări şi a proteja păturile vulnerabile ale populaţiei, menţinând în acelaşi timp deficitul bugetar convenit. Ne angajăm cu fermitate să ne asigurăm că cele mai sărace pături sociale vor fi protejate împotriva efectelor majorării preţului la energie, inclusiv prin acordarea compensaţiilor nominative şi tarifelor pentru consumul minim.  

16.              Pentru a îmbunătăţi durabilitatea financiară a bugetului asigurărilor sociale de stat, Guvernul va continua reforma în sistemul de pensii pentru fermieri prin consolidarea legăturii dintre contribuţii şi beneficii. De asemenea, va continua implementarea sistemului de evidenţă individuală a contribuţiilor de asigurări sociale de stat prin integrarea datelor privind contribuţiile în baza de date a Casei Naţionale de Asigurări Sociale. În scopul asigurării stabilităţii financiare a bugetului asigurărilor sociale, până la finele anului 2008 se va efectua trecerea la calcularea beneficiilor, inclusiv a pensiilor, reieşind din contribuţiile de asigurări sociale transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat de către solicitant.
 

E.                 Politici monetare şi financiare 

17.              În anul 2007, Banca Naţională a Moldovei va promova în continuare o politică monetară prudentă în scopul menţinerii stabilităţii preţurilor şi atingerii nivelului stabilit al inflaţiei de 10% (pentru perioada decembrie 2006 - decembrie 2007). Programul prevede că baza monetară se va majora cu 9,7% pe parcursul anului, până la sfârşitul lunii decembrie 2007, iar ratele dobânzilor vor deveni pozitive în termeni reali. Acest obiectiv va fi atins prin reglementarea bazei monetare, prin aplicarea instrumentelor indirecte ale politicii monetare, punând accent deosebit asupra operaţiunilor REPO şi REPO inverse. 

18.              În anul 2007 Banca Naţională a Moldovei va continua menţinerea unui regim flotant al cursului de schimb şi va interveni pe piaţa valutară externă doar în scopul neadmiterii fluctuaţiilor excesive ale monedei naţionale. Scopul prioritar al politicii monetare este asigurarea stabilităţii preţurilor. 

19.              Examinăm posibilitatea trecerii la un cadru oficial de ţintire a inflaţiei pe viitor. Deşi înţelegem că Moldova încă nu este gata pentru un cadru oficial de ţintire a inflaţiei, întreprindem, între timp paşi de îmbunătăţire a cadrului de politică monetară. De exemplu, în scopul atingerii obiectivului privind rata inflaţiei, a fost instituit un organ consultativ comun - Comitetul de Gestionare a Lichidităţii, format din reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei şi Ministerului Finanţelor. Comitetul de gestionare a Lichidităţilor se va convoca nu mai rar de o dată pe lună sau în funcţie de necesitate, cu scopul de a îmbunătăţi previzibilitatea politicii monetare. În acest context, începând cu bugetul pentru 2008, legea anuală a bugetului nu va mai obliga BNM să re-emită bonurile de trezorerie de stat, Comitetul de Gestionare a Lichidităţilor va prelua aceste întrebări, iar Ministerul Finanţelor şi BNM vor semna un Memorandum de Înţelegere privind volumul hârtiilor de valoare care pot fi lansate pe piaţă pe parcursul anului bugetar. 

20.              Avem intenţia de a moderniza relaţiile financiare dintre Ministerul Finanţelor şi BNM prin îmbunătăţirea transparenţei acestora. Astfel, cele două instituţii vor întreprinde un şir de paşi pe parcursului unui an sau doi:

§         Am convenit asupra unui acord de deservire dintre cele două instituţii care specifice comisioanele percepute pentru serviciile prestate de BNM, precum şi nivelul de remunerare a conturilor bugetului public naţional pentru soldurile aflate la contul Trezoreriei în BNM.

§         Pornind de la faptul că nivelul capitalului Băncii Naţionale este mai jos decât nivelul dorit, până la 31 martie 2007 vom prezenta Parlamentului pentru aprobare proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională, prin care să stabilim că capitalul BNM trebuie să crească dinamic, proporţional cu mărimea bilanţului contabil al Băncii. În special, modificările care ne aşteptăm să fie aprobate în Parlament până la 30 septembrie 2007 vor stabili ca nivelul adecvat al capitalului BNM să constituie cel puţin 10% din obligaţiile monetare ale BNM.

§         Pentru a ne asigura că nivelul capitalului BNM este restabilit la nivelul adecvat relativ rapid, până la 31 decembrie 2007 Guvernul va „injecta” cel puţin 250 milioane lei sub formă de active lichide (cum ar fi defalcări directe din buget şi/sau hârtii de valoare de stat tranzacţionabile) în capitalul BNM, deşi „injectările” de capital nu vor afecta plafonul deficitului bugetar convenit în program. Mai mult decât atât, începând cu 2008, mărimea venitului net al BNM transferat în bugetul de stat va constitui nu mai mult de 50%, atât timp, cât nivelul capitalului va rămâne mai jos de pragul fixat.

§         În final, în scopul asigurării că BNM are stabilitatea financiară adecvată care i-ar permite să promoveze o politică monetară în viitorii ani, până la sfârşitul lunii septembrie 2007 Guvernul şi BNM vor adopta un plan de conversiune a stocului de creanţe ale Guvernului către BNM, rămas nerambursat, anticipând că conversiunea va avea loc în primul trimestru al anului 2008.

 

21.              Sperăm să accelerăm dezvoltarea sectorului financiar nebancar în Moldova ca mijloc de stimulare a creşterii economice în toată ţara. Ca rezultat, până la 31 martie 2007 vom adopta actele normative privind crearea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF). CNPF va fi independentă din punct de vedere financiar şi operaţional, iar odată ce va atinge capacitatea operaţională deplină, va căpăta dreptul să emită şi să retragă licenţe pentru toate tipurile de activitate financiară nebancară pe care le va supraveghea. Între timp, ca măsură tranzitorie, Legea cu privire la CNPF va specifica că – în caz de încălcare a normelor prudenţiale – CNPF va avea dreptul să suspendeze licenţele agenţilor economici care se vor afla sub supravegherea sa şi că suspendarea activităţii nu putea fi revocată decât cu acordul CNPF. Noua instituţie va fi creată până la 30 iunie 2007 şi va atinge capacitatea operaţională deplină nu mai târziu de 30 septembrie 2008. Am solicitat actualizarea Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP), care va examina, în parte, reformele din acest domeniu şi va propune măsuri menite să asiste Moldova în conformarea la cele mai bune practici europene şi internaţionale. 

22.              Ca prim pas în privatizarea „Băncii de Economii” (BEM) către un investitor bancar strategic, până la 31 decembrie 2006 vom selecta una din companiile străine participante la concursul anunţat pe 28 aprilie 2006, care să efectueze o evaluare independentă a valorii de piaţă a BEM. Deşi ar putea să dureze mai mult, sperăm că evaluarea va lua sfârşit până la 30 septembrie 2007. Intenţionăm să solicităm susţinerea instituţiilor financiare internaţionale în pregătirea lansării BEM pe piaţă, la scurt timp după finalizarea evaluării. Între timp, Guvernul şi BNM vor continua să se abţină de la acordarea unui regim preferenţial băncii, inclusiv referitor la impozitare, reglementare prudenţială sau acces la resurse. 
 

F.                  Reforme structurale 

23.              Şocurile externe pe care Moldova le înfruntă, necesită accelerarea reformelor structurale pentru restabilirea ritmului de creştere economică cât mai rapid posibil. Prin urmare, în 2007 intenţionăm să întreprindem măsuri îndrăzneţe pentru a eficientiza funcţionarea sectorului public şi a îmbunătăţi mediul de afaceri. Vom acorda o atenţie deosebită măsurilor care au drept scop promovarea exporturilor şi diversificarea pieţelor de desfacere. 

Politica comercială şi promovarea investiţiilor 

24.              În scopul îmbunătăţirii climatului investiţional şi consolidării capacităţii Republicii Moldova de a pătrunde pe pieţele externe, Guvernul va implementa Strategia sa de atragere a investiţiilor şi promovare a exportului pentru 2006-2015. Acţiunile care urmează a fi întreprinse în 2007 includ: (i) lucru în vederea încheierii unui Acord de comerţ liber asimetric cu UE; (ii) efectuarea unui studiu detaliat privind implicaţiile economice ale integrării României în UE pentru Moldova; (iii) crearea în 2008 a unor laboratoare acreditate de testare şi asigurare a calităţii produselor autohtone (începând cu vinul şi incluzând ulterior alte produse agricole), în conformitate cu standardele europene; şi (iv) implementarea reformei privind acordarea patentei de întreprinzător, inclusiv prin elaborarea unor metode simplificate de evidenţă contabilă pentru unităţile comerciale mici şi mijlocii. 

25.              În scopul creării unei infrastructuri tehnice în conformitate cu standardele UE, Guvernul va elabora în anul 2007 proiectul de lege cu privire la parteneriatul public-privat, care va stipula un spectru larg de instrumente şi mecanisme de colaborare şi interacţiune dintre sectorul public şi privat, în vederea finanţării investiţiile publice, inclusiv cele în infrastructură, asigurându-ne, concomitent, că obligaţiunile condiţionate apărute în acest proces sunt raportate în mod transparent pieţei financiare, precum şi Parlamentului. 

26.              Consolidarea businessului mic şi mijlociu este unul din elementele - cheie care va contribui la creşterea economică şi reducerea sărăciei în Moldova. În scopul susţinerii  întreprinderilor mici şi mijlocii, pe parcursul anului 2007, vom implementa acţiunile prevăzute în Strategia de dezvoltare a businessului mic şi mijlociu pentru 2006-2008, care a fost aprobată de Guvern în luna mai curent şi prevederile Legii privind susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. Acestea clarifică statutul întreprinderilor mici şi mijlocii şi oferă mecanisme de asistenţă a acestora prin crearea unor fonduri speciale care vor fi finanţate de către Guvern precum şi de către donatori.  

Reforma administraţiei publice 

27.              Prima etapă de evaluare funcţională în contextul reformei administraţiei publice centrale a fost finisată. Aceasta cuprinde ministerele, autorităţile cheie din administraţia publică centrală şi procesul de luare a deciziilor în administraţia publică centrală. A doua evaluare funcţională va fi desfăşurată până la sfârşitul anului 2006 şi va cuprinde autorităţi publice la nivel central care nu au fost incluse în prima etapă şi se va extinde în jos, la nivelele desconcentrate ale administraţiei publice centrale. În baza rezultatelor analizei funcţionale în 2007 vor fi întreprinse următoarele acţiuni: i) definitivarea mandatelor instituţiilor şi autorităţilor cuprinse în analiza funcţională; precum şi ii) modificarea regulamentelor acestora cu scopul re-atribuirii responsabilităţilor şi competenţelor relevante. În scopul îmbunătăţirii procesului decizional, în cadrul Aparatului Guvernului se va crea o unitate de coordonare şi analiză a politicii centrale, şi în urma evaluării experienţei activităţii unităţilor - pilot care au fost create în 6 ministere, pot fi create unităţi de evaluare, analiză şi monitorizare a politicilor şi în alte ministere. 

28.              Guvernul intenţionează să creeze o unitate la nivel central, împuternicită să eficientizeze politicile de personal şi procedurile în domeniul serviciului public. Pe parcursul anului 2007, va fi proiectat un sistem informaţional computerizat, numit Registrul funcţionarilor publici şi funcţiilor publice. De asemenea, vor fi elaborate principii practice de angajare, selectare şi promovare a funcţionarilor publici, bazate pe bază de merit. 

Reforma regulatorie 

29.              Pe parcursul anului 2007 va continua cea de-a doua etapă a reformei regulatorii. Guvernul va implementa Strategia Naţională a Reformei Regulatorii, conform căreia se va optimiza sistemul acordării patentelor de întreprinzător, iar în activitatea autorităţilor publice vor fi introduse elemente din procedura „ghişeului unic”, inclusiv prin interconectarea lor electronică, menită să faciliteze schimbul electronic de date. În scopul sporirii gradului de transparenţă în elaborarea legilor şi actelor normative, în 2007 va fi aplicată metodologia de Analiză a Impactului de Reglementare (AIR), care presupune atribuirea acestor funcţii autorităţilor administraţiei publice centrale.  

30.              Guvernul va depune eforturi pentru optimizarea procedurilor de lichidare a afacerii. În acest context, vor fi întreprinse măsuri pentru reducerea termenelor şi reducerea la minimum a necesităţii ca antreprenorii să prezinte autorităţilor publice certificate şi a alte documente pentru lichidarea afacerii. La lichidarea afacerii Va fi introdus, de asemenea, „ghişeul unic”. 

Managementul Finanţelor Publice şi Administraţia Fiscală 

31.              Guvernul va continua procesul de îmbunătăţire a managementului finanţelor publice prin promovarea reformelor necesare care sunt indispensabile în reformarea instituţiilor bugetare şi ajustarea cadrului legislativ la cerinţele şi standardele UE.  

32.              În baza planului de acţiuni aprobat, Ministerul Finanţelor, în colaborare cu Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, va implementa în 2007 un sistem care va permite gestionarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), precum şi fondului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală prin Trezoreria de Stat, ceea ce va asigura reducerea la zero a soldurilor în băncile comerciale. În procesul elaborării bugetului de stat pentru 2008, Guvernul intenţionează să continue eliminarea fondurilor speciale. 

33.       În baza strategiei de dezvoltare a serviciului fiscal, elaborată cu asistenţa FMI, Guvernul va crea în primul trimestru al anului 2007 un comitet coordonator la nivel înalt, menit să supravegheze reforma şi să asigure un larg suport politic. Comitetul coordonator va include membri din afara Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS). În acelaşi timp, IFS va crea un grup de lucru pentru scopurile modernizării la sediul său central care va gestiona reforma şi va fi responsabil de lucrul cu donatorii externi. 

Privatizarea şi gestionarea patrimoniului public 

34.       În baza Legii cu privire la gestionarea şi deetatizarea proprietăţii publice, care urmează să fie adoptată până la finele lunii decembrie 2006, Guvernul va întocmi lista orientativă a actelor normative ce vor fi elaborate şi executate în domeniul gestionării patrimoniului public. Guvernul va raporta Parlamentului, odată cu prezentarea proiectului Legii bugetului pentru 2008, performanţele financiare a întreprinderilor de stat (atât a întreprinderilor 100% în proprietatea deplină a statului, cât şi a societăţilor pe acţiuni, unde statul deţine cota majoritară) în 2006. 

35.       Pentru perfecţionarea procedurii de restructurare a întreprinderilor insolvabile Consiliului Creditorilor va fi lichidat până la sfârşitul anului 2006, iar responsabilităţile de monitorizare a datoriilor fiscale şi ne-fiscale vor fi preluate la începutul anului 2007 de către Inspectoratul Fiscal de Stat şi instanţele de judecată. 

* * * 

36.      Republica Moldova îşi asumă total angajamentul în implementarea Planului de Acţiuni European de Vecinătate al Republicii Moldova – UE, semnat în februarie 2005. Planul acoperă aproape toate aspectele activităţii politice, economice şi sociale din Republica Moldova şi a fost conceput în conformitate cu SCERS. Reieşind din decizia Guvernului de a prelungi termenul de implementare a SCERS cu încă un an, în anul 2007 se prevede elaborarea unei noi versiuni a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pe termen mediu, în baza unui proces participativ. Ţinând cont de faptul că Planul de Acţiuni European de Vecinătate al Republicii Moldova – UE trebuie finalizat în anul 2007, Guvernul va asigura ca elaborarea ambelor documente să fie realizată în paralel, pentru a asigura consecvenţa acelor documente şi beneficiul reciproc. Mai mult decât atât, în scopul evitării dublării eforturilor, Guvernul intenţionează să coordoneze implementarea, monitorizarea şi evaluarea ambelor planuri într-un mod consecvent, în baza consultărilor periodice cu Comisia Europeană, Banca Mondială, FMI şi alte părţi interesate. 

Memorandumul Тehnic de Înţelegere[1]
 

1.         Acest Memorandum Tehnic de Înţelegere (TMU) are drept scop definirea variabilelor determinate de ţintele cantitative (criteriile de performanţă şi ţintele indicative, vezi Tabelul 1) stabilite de Memorandumul cu privire la Politicile Economice şi Financiare (MEFP) şi descrierea metodelor care urmează a fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului în raport cu aceste criterii. 

I. ASUMĂRI PENTRU SCOPURILE PROGRAMULUI 

2007 

2.         Debursarea creditului în valoare de 58 milioane dolari SUA 

3.         Veniturile bugetului de stat din privatizare se vor cifra în 2007 la 155 milioane lei. 

4.         În scopul monitorizării programului, componentele bilanţului contabil ale BNM, denominat în dolari SUA, vor fi convertite la cursul de schimb stabilit de program. Cursul de schimb stabilit de program pentru leul moldovenesc (MDL) în raport cu dolarul SUA este de 13,2911 lei pentru un dolar SUA. În scopuri de program, sumele denominate în alte valute vor fi convertite în dolari SUA prin aplicarea cros-cursului de schimb vis-à-vis de dolarul SUA, care prevalează la sfârşitul lunii septembrie 2006 (USD/€ = 1,2660, USD/£= 1,8702, SDR/USD = 0,6773). 

5.         Pentru a calcula ajustările la debursările din sursele externe, în cazul în care acestea vor depăşi sumele prevăzute de program, va fi utilizat cursul de schimb valabil la ziua debursării. Pentru a calcula ajustări în cazul insuficienţei debursărilor în raport cu sumele prevăzute de program, pentru această debursare va fi utilizat cursul de schimb asumat de program.  

II. CERINŢELE PRIVIND PREZENTAREA RAPOARTELOR 

6.         Datele macroeconomice necesare pentru evaluarea criteriilor de performanţă şi a ţintelor indicative, în scopul măsurării performanţelor vor fi prezentate personalului FMI, incluzând, dar nefiind limitate la datele indicate în Tabelul 2. Autorităţile vor asigura remiterea promptă către personalul FMI a informaţiilor vizând rectificarea datelor.

III. ŢINTELE ŞI DEFINIŢIILE PENTRU SCOPURILE PROGRAMULUI

Limita minimă a stocului rezervelor internaţionale nete (NIR)
( milioane lei)
Poziţia la	Nivelele minime
	Rezervele internaţionale nete
31 decembrie 2006	7 380  (ţintă indicativă)
31 martie 2007	7 737  ( criteriu de performanţă)
30 iunie 2007	7 967  (ţintă indicativă)
30 septembrie 2007	8 207  (ţintă indicativă)
31 decembrie 2007	8 789  (ţintă indicativă)

 

 

 

 

 

 

7.         Rezervele internaţionale nete ale BNM în valutele convertibile sunt definite ca diferenţa dintre rezervele brute şi pasivele în valutele convertibile. În scopurile de monitorizare a acestui program, rezervele brute ale BNM sunt definite ca aurul monetar, disponibilităţile de DST, orice poziţie de rezervă la FMI şi disponibilităţile de valută ale BNM în valutele convertibile, inclusiv disponibilităţile de hârtii de valoare denominate în valutele convertibile utilizate liber pentru achitări la efectuarea tranzacţiilor internaţionale, calculate, reieşind din asumările programului la cursul de schimb bilateral. Din activele de rezervă se exclud subscrierile de capital la instituţiile financiare străine, activele ne-financiare pe termen lung, debursările mijloacelor de către Banca Mondială sau orice altă instituţie internaţională menite pentru re-creditare şi implementare a proiectelor, activele în valute neconvertibile şi activele externe depuse drept gaj pentru creditele externe sau altfel grevate, inclusiv plăţile în valută străină rezultate în urma tranzacţiile cu active derivative (contracte de tip futures, forward, swap sau opţiuni). Pasivele de rezervă în valutele convertibile sunt definite ca utilizarea creditului FMI şi pasivele BNM în valutele convertibile faţă de nerezidenţi, cu scadenţa iniţială până la şi inclusiv un an. Din pasivele de rezervă se exclud pasivele cu scadenţa iniţială mai mare de un an. 

Plafoanele activelor interne nete (NDA) şi ale bazei monetare a NBM
(milioane lei)
Poziţia la:	Nivelul maxim	Nivelul maxim
	NDA	Baza monetară (ţinta indicativă)
31 decembrie 2006	-768 (ţintă  indicativă)	6 612
31 martie 2007	-997 (criteriu de performanţa)	6 740
30 iunie 2007	-1 081 (ţintă  indicativă)	6 886
30 septembrie 2007	-1 174 (ţintă  indicativă)	7 033
31 decembrie 2007	-1 535 (ţinta indicativă)	7 255

8.         Baza monetară este definită ca circulaţie monetară (în afară băncilor), numerar în

casa băncilor, total rezerve obligatorii şi soldul aflat la conturile corespondente în lei ale

băncilor la BNM. 

9.         Activele interne nete ale BNM sunt definite ca diferenţa dintre baza monetară (vezi

definiţia din alineat ul 8) şi activele externe nete ale BNM. 

10.       Activele externe nete ale BNM sunt definite ca rezerve brute în valute convertibile

(conform definiţiei din 7) plus active externe în valute neconvertibile, fonduri debursate

de Banca Mondială sau alte instituţii internaţionale, destinate pentru acordarea creditelor şi

implementarea proiectelor, şi activele externe gajate sau grevate într-un alt mod, inclusiv

cereri în valută străină care rezultă din tranzacţiile cu activele derivative şi alte active externe

nete minus obligaţiunile în valută străină ale BNM faţă de nerezidenţi. 

    
   Limita minimă a totalului soldului de casă al bugetului guvernului general
                                                      (milioane lei) 

 11.              Definiţia bugetul guvernului general include bugetele guvernelor central şi local. Totodată, bugetul guvernului central include fondul de asigurare socială, fondul de asigurare în medicină, fonduri speciale şi extrabugetare şi proiectele investiţionale finanţate din exterior. Bugetul guvernului local include fonduri speciale şi extrabugetare. Autorităţile vor informa personalul FMI despre apariţia fondurilor speciale sau extrabugetare noi care pot fi create pe parcursul programului în scopul executării operaţiunilor cu caracter fiscal şi vor asigura includerea acestor fonduri în bugetul public naţional. Se exclud orice entităţi de stat care au un statut legal separat. Creditul net al sistemului bancar către guvernul general este definit ca datorii restante ale sectorului bancar faţă de guvernul general (cu excluderea cererilor asociate cu dobânda calculată, plăţile fiscale şi contribuţiile la Fondul Social ale băncilor comerciale şi acordarea creditelor de băncile comerciale din contul creditelor externe), inclusiv overdraft-uri, credite directe şi disponibilităţi de hârtii de valoare de stat minus depozitele guvernului general (cu excluderea dobânzii calculate la depozitele guvernului şi inclusiv conturile proiectelor investiţionale finanţate din surse externe)[2]. Ministerul Finanţelor va pune la dispoziţie date cu privire la valorile mobiliare de stat deţinute şi cu privire la proiectele investiţionale finanţate din surse externe.

12.              Limitele trimestriale ale sumei deficitului de casă al bugetului guvernului general sunt cumulative şi vor fi monitorizate din punct de vedere financiar ca suma creditului net al sistemului bancar faţă de guvernul general (cu excluderea modificării stocului hârtiilor de valoare de stat emis pentru scopurile recapitalizării băncii centrale), plasarea netă de guvernul general a hârtiilor de valoare în afara sistemului bancar naţional, alte credite nete acordate guvernului general de sectorul nebancar naţional, mijloace obţinute de guvernul general din contul datoriei externe[3] pentru susţinerea directă a bugetului şi pentru implementarea proiectelor specifice minus principalul achitat şi veniturile din privatizare obţinute în rezultatul vânzării activelor de stat, după deducerea costurilor direct asociate cu vânzarea acestor active.

13.              Hârtii de valoare de stat în formă de obligaţiuni cu cupon zero, comercializate cu o reducere vizavi de valoarea lor nominală, vor fi tratate ca articole de finanţare în evidenţa fiscală, prin înregistrarea sumelor obţinute de facto de la cumpărători. La data de răscumpărare, valoarea de vânzare va fi înregistrată ca amortizare, iar diferenţa între amortizare, astfel definită, şi valoarea nominală va fi înregistrată ca achitare a dobânzii la datoria internă.

14.              Limitele datoriei externe se aplică la (i) contractarea sau garantarea datoriei externe neconcesionale pe termen scurt (cu scadenţa iniţială până la şi inclusiv un an) şi (ii) contractarea sau garantarea datoriei neconcesionale pe termen mediu şi lung, cu scadenţa iniţială mai mare de un an. Datoria pe termen scurt include toate obligaţiile pe termen scurt, cu excluderea creditelor comerciale de import. Datoria pe termen scurt exprimată în alte valute decât dolarul SUA va fi convertită în dolari SUA la cursul de schimb prevalent la data debursării. Datoria pe termen mediu şi lung exprimată în alte valute decât dolarul SUA va fi convertită în dolari SUA conform cursului de schimb încrucişat actual.

15.              Noţiunea de datorie se aplică aşa cum este definită la punctul nr. 9 din Liniile Directoare ale FMI privind Criteriile de Performanţă referitoare la datoria externă, adoptate la 24 august 2000 (Decizia nr. 12274-(00/85)[4] . Acest criteriu de performanţă se aplică nu numai la datorie în sensul exprimat mai sus, ci şi la angajamentele contractate sau garantate pentru care nu a fost primită valoarea.

16.              Pentru scopurile programului, garantarea unei datorii apare din orice angajament explicit legal al Guvernului sau al BNM sau al altei instituţii care acţionează din numele Guvernului de a deservi o astfel de datorie în cazul neachitării din partea recipientului.

17.              Concesionalitatea va fi calculată prin aplicarea ratelor de scont pentru valutele specifice pe baza ratelor de referinţă pentru dobânzile comerciale (CIRR) ale OECD. Media CIRR de zece ani va fi utilizată ca rată de scont pentru evaluarea concesionalităţii creditelor cu scadenţa iniţială de cel puţin 15 ani, iar media CIRR pentru şase luni va fi utilizată pentru evaluarea concesionalităţii creditelor cu scadenţa iniţială de mai puţin de 15 ani. Atât la media de zece ani, cât şi la cea de şase luni se vor aplica următoarele marje: 0,75 procente pentru perioada de rambursare mai mică de 15 ani; 1 procent pentru perioada de 15–19 ani; 1,15 procente pentru perioada de 20–30 ani şi 1,25 procent pentru perioada de mai mult de 30 ani. Conform acestei definiţii, numai împrumuturile cu elementul nerambursabil de cel puţin 35 procente din valoarea totală a împrumutului vor fi excluse din plafoanele stabilite la împrumut. Plafonul datoriei nu se va aplica la împrumuturi clasificate ca obligaţii ale BNM faţă de rezervele internaţionale.

18.              În scopurile programului, stocul datoriei externe include angajamentele faţă de deservirea datoriei cu termenul expirat (rambursarea sumei principale a împrumutului şi achitarea dobânzii) care apar în legătura cu orice datorie contractată sau asumată de Guvernul Republicii Moldova sau de BNM, sau de orice altă instituţie care acţionează din numele Guvernului Republicii Moldova. Plafonul privind achitarea noilor datorii externe va fi aplicat permanent, pe întreaga durată a aplicării mecanismului PRGF. Plafonul nu se aplică la achitarea datoriei externe care apare din renegocierea datoriei externe cu creditorii externi, inclusiv cu creditorii-membrii ai Clubului de la Paris; şi în mod concret, la achitarea datoriei externe în cazul în care creditorul este de acord cu amânarea achitării până la iniţierea negocierilor.

19.              Datoriile aferente cheltuielilor sunt definite ca diferenţa între obligaţiile de plată scadente şi achitările efectuate real. Acestea pot să apară la orice articol de cheltuieli, inclusiv transferuri, deservirea datoriei, salarii, pensii, achitarea consumului de energie sau plata pentru bunuri şi servicii. Datoriile aferente cheltuielilor la plata bunurilor şi serviciilor prestate de furnizori sunt definite ca obligaţii faţă de furnizori, datorate, dar neachitate pe o perioadă mai mare de 30 zile şi care sunt necontestate. Datoriile acumulate între bugetul de stat, guvernele locale, fondul social, fondul de asigurări în medicină şi fondurile extrabugetare nu se includ în plafonul datoriilor aferente cheltuielilor bugetului public naţional.