| 
      
		
		ECONOMIC »
		
		COMENTARII 
		» 25 octombrie 2004
		Irina SEVERIN
 Tema reluarii finantarii externe nu se discuta. Deocamdata
 Saptamina trecuta, subiectul colaborarii 
	dintre Republica Moldova si institutiile financiare internationale a fost 
	dezbatut in cadrul a doua conferinte de presa. Reprezentantul permanent al 
	Fondului Monetar International i-a informat pe jurnalisti ca in Moldova va 
	sosi in curind o noua misiune a FMI cu scopul aprecierii situatiei economice 
	din tara, mersul reformelor si perspectivele implementarii Strategiei de 
	Crestere Economica si Reducere a Saraciei. Tema reluarii finantarii Moldovei 
	de catre organismele internationale nu va fi discutata. Cu toate acestea, a 
	mentionat reprezentantul FMI, datele obtinute in urma vizitei misiunii vor 
	fi prezentate, sub forma de raport, Consiliului director al FMI deja la 
	inceputul anului viitor.  Abia atunci va deveni posibila o discutie 
	concreta asupra perspectivelor colaborarii dintre FMI si Moldova, inclusiv 
	in sensul reluarii finantarii. De asemenea, Edgardo Ruggiero a mai amintit 
	inca o data, ca Fondul Monetar International aloca mijloace doar pentru 
	completarea rezervelor valutare ale tarilor, si nu pentru investitii in 
	dezvoltare, cum, de exemplu, se intimpla in cazul Bancii Mondiale. 
	 Ruggiero a mai mentionat ca discutarea de 
	catre Consiliul director al FMI si MB a Strategiei de Crestere Economica si 
	Reducere a Saraciei nu va influenta esential situatia, pentru ca Strategia 
	este n document al Guvernului Moldovei, iar institutiile financiare 
	internationale pot doar sa-l accepte si sa-l sustina, nu si sa-l adopte. In 
	opinia sa, Moldova putea incepe implementarea Strategiei inca acum sase luni. 
	Ruggiero a subliniat ca implementarea Strategiei va fi sustinuta de Banca 
	Mondiala si de alte citeva organisme donatoare. Acest lucru se refera in 
	special la proiectele in sfera sociala si cea ecologica, in domeniul 
	instalatiilor de epurare si asigurarii cu apa.  Tot saptamina trecuta, in vizite de lucru in 
	tara noastra s-au aflat noul director de tara Bancii Mondiale, Paul 
	Birmingham, care la inceputul lunii octombrie l-a inlocuit in acest post pe 
	Luca barbone, si vicepresedintele BM pentru Europa si Asia Centrala Shigeo 
	Katsu. In cadrul conferintei de presa de bilant acestia au comunicat ca pe 
	data de 14 decembrie Consiliul director al BM va discuta strategia sa de 
	asistenta pentru Moldova pentru anii 2005-2008. Documentul se va baza pe 
	Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, elaborata de Guvern 
	cu participarea activa a societatii civile.  Inaltii demnitari au laudat calitatea 
	documentului si au indemnat autoritatile sa-l implementeze mai activ in 
	practica. Dupa cum s-a aflat, Banca Mondiala intentioneaza sa sustina 
	Strategia de asistenta a republicii Moldova ti ca aceasta asistenta poate 
	constitui cca 90 mln. dolari pe parcursul urmatorilor trei ani. Este curios 
	faptul ca o conditie a acordarii acestei finantari o va constitui 
	fidelitatea guvernului fata de propria strategie, precum si disponibilitatea 
	legislatorilor moldoveni de a sustine documentul.  In cazul in care strategia va intruni 
	sustinerea necesara a autoritatilor moldovenesti la toate nivelurile si va 
	fi implementata consecvent, fara obisnuitele deja devieri gen "un pas 
	inainte, doi inapoi", suma finantarii in cadrul Strategiei de asistenta a BM 
	poate fi majorata cu inca 45 mln. dolari.  Printre prioritati reprezentantii BM au numit 
	proiectele din sfera sociala, programul de combatere SIDA, proiectele de 
	ocrotire a mediului si cele de perfectionare a gestionarii finantelor 
	publice, proiectul pentru competitivitate si ameliorare a climatului de 
	afaceri.  Daca la mijlocul lunii decembrie 
	documentul-cadru al Strategiei de asistenta pentru republica Moldova va 
	obtine aprobarea Consiliului director, atunci deciziile privind finantarea 
	unor proiecte sau altora din cadrul Strategiei vor fi adoptate in fiecare 
	caz aparte. Reprezentantii MB au mai mentionat ca Strategia de asistenta 
	este un document viu, de aceea nu trebuie sa stirneasca mirare faptul ca pe 
	parcursul implementarii el va suferi unele schimbari.  Atit reprezentantii FMI, cit si cei ai BM au 
	mentionat ca dificultatea principala in implementarea Strategiei de Crestere 
	Economica si Reducere a Saraciei o constituie lipsa pe teritoriul tarii a 
	structurilor si cadrelor necesare, precum si necesitatea formarii acestora 
	("capacity building").  Edgardo Ruggiero a subliniat ca in cazul in 
	care guvernul Moldovei va inainta o cerere de asistenta tehnica (ajutorul 
	expertilor cu experienta in domeniul implementarii proiectelor de combatere 
	a saraciei in alte tari), ea va fi acordata. In opinia sa, Moldova are 
	nevoie de asistenta atit financiara, cit si din partea expertilor. 
	 La rindul sau, Shigeo Katsu a subliniat 
	importanta dezvoltarii sectorului nonguvernamental pe intreg teritoriul 
	tarii, pentru ca anume acesta isi poate asuma responsabilitatea pentru 
	implementarea diverselor proiecte din cadrul Strategiei, in special a celor 
	legate de combaterea saraciei in teritorii concrete. De asemenea, 
	reprezentantul BM a subliniat disponibilitatea Bancii Moldovale de a sustine 
	acordarea de asistenta Moldovei in aceasta directie.  Cit despre posibilitatea reluarii finantarii 
	din partea institutiilor financiare internationale in cadrul unor programe 
	obisnuite ale acestor organisme, totul va depinde numai de Moldova, de 
	disponibilitatea ei de a respecta principiile bine cunoscute. Deocamdata 
	insa reprezentantii structurilor financiare internationale caracterizeaza in 
	termeni destul de pozitivi indicii cresterii economice inregistrate, dar 
	totodata subliniaza ca aceasta nu este un rezultat al eforturilor reformiste 
	ale guvernului si nu poarta un caracter de lunga durata.  Dupa cum a subliniat Edgardo Ruggieo, 
	cresterea economica din tara se bazeaza nu pe investitii, ceea ce ar vorbi 
	despre stabilitatatea si calitatea ei, ci pe cresterea consumului: extern, 
	in Rusia si alte state ale CSI, si intern, rezultat din transferurile 
	cetatenilor moldoveni angajati la munca peste hotare. Potrivit statisticilor, 
	investitiile straine directe in economia tarii au constituit doar 69 mln. 
	dolari SUA, adica numai 24% din volumul valutei transferate de moldovenii 
	care muncesc peste hotare.  In opinia expertilor, Moldova are nevoie de 
	reforme structurale, care ar face-o mai atractiva pentru capitalul strain. 
	De asemenea, a fost subliniata inca o data importanta liberalizarii 
	comertului si a eliminarii barierelor in calea dezvoltarii comertului, 
	inclusiv a celor neoficiale. In calitate de exemplu Ruggiero a invocat 
	interdictia neoficiala privind exportul de metal uzat si a semintelor de 
	floarea-soarelui. La rindul sau, Shigeo Katsu mentionat ca unele momente ale 
	politicii economice ale guvernarii "trezesc ingrijorare si sumbineaza 
	increderea". Acest lucru se refera la agricultura, energetica, climatul de 
	afaceri, precum si la "decalajul existent intre legislatia adoptata si 
	implementarea ei in practiva".  De asemenea, a subliniat Edgardo Ruggiero, 
	una din sarcinile misiunii va consta in depistarea cheltuielilor ineficiente 
	ale Guvernului, care pe de asupra contribuie la dezvoltarea coruptiei. In 
	cadrul conferintei de presa demnitarul FMI a refuzat sa concretizeze, la 
	care anume cheltuieli se refera, dar se stie ca Moldova intra in perioada 
	preelectorala si ar fi naiv sa ne asteptam ca guvernarea sa urmeze cerintele 
	FMI. La fel cum ar fi naiv sa asteptam o abordare serioasa a problemei 
	reluarii finantarii din partea institutiilor financiare internationale pina 
	la sfirsitul alegerilor. 
	Sursa |