Republica Moldova
Şedinţa Grupului Consultativ
Marţi, 12 decembrie 2006
Bruxelles
Cuvinte de încheiere din partea Co-preşedinţilor
1.
Guvernul Moldovei şi partenerii ei internaţionali au fost convocaţi la Şedinţa
Grupului Consultativ care va avea loc la Bruxelles, Belgia pe 12 decembrie 2006.
Obiectivul este dublu: (a) evaluarea progresului şi confirmarea angajamentului
asumat în implementarea programului de reforme a ţării şi agendei de dezvoltare,
aşa cum este stabilit în Planul de Acţiuni Moldova U.E. privind Politica de
Vecinătate şi Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), şi
(b) semnalarea disponibilităţii acordării de resurselor suplimentare de
finanţare ca răspuns la şocurile externe recente care au creat un deficit de
finanţare pe termen scurt punând sub semnul întrebării obiectivele de creştere
şi reducere a sărăciei ale Moldovei.
2.
Şedinţa a fost găzduită în comun de Comisia Europeană şi Banca Mondială.
Delegaţia Guvernului a fost condusă de E.S Prim Ministru a Republicii Moldova,
Vasilie Tarlev. Toţi partenerii de dezvoltare cheie au fost prezenţi.
Concluziile şi aşteptările generale
3.
Şedinţa a oferit autorităţilor Moldovei
oportunitatea de a prezenta comunităţii internaţionale o actualizare a
progresului în realizarea reformelor economice şi sociale, impactul şocurilor
externe cu care Moldova se confruntă în prezent, şi viziunile lor privind
dezvoltarea pe termen mediu şi convergenţa faţă de normele şi standardele
Europene. A fost un consens majoritar în ceea ce priveşte progresul considerabil
pe care Moldova l-a atins în realizarea reformelor economice şi sociale în
ultimul an, şi că perspectivele pe termen mediu sunt bune dacă impactul
şocurilor externe ar putea fi gestionat cu succes. În acest context, discuţiile
s-au axat pe trei domenii principale: reforma politică şi statul de drept,
reforma structurală şi social-economică şi politicile macroeconomice şi
necesităţile de finanţare.
Reforma
politică şi statul de drept
4.
Guvernul s-a arătat în cunoştinţă de cauză despre eforturile
considerabile necesare pentru realizarea schimbărilor complexe în interiorul
Moldovei şi care implică desfăşurarea reformelor politice şi consolidarea
statului de drept. Guvernul a accentuat importanţa unei integrări mai profunde
în Europa ca stimul semnificativ pentru reforme şi a subliniat obstacolele
apărute din cauza conflictului Transnistrian încă nerezolvat. Guvernul şi
partenerii au căzut de acord că legislaţia existentă şi reformele deja introduse
trebuie implementate pe deplin. Partenerii au accentuat necesitatea unei
concentrări bine-determinate şi unei voinţe politice puternice pentru
desfăşurarea reformelor respective. Guvernul a confirmat angajamentul său
politic puternic în realizarea unei game largi de reforme politice ambiţioase şi
în consolidarea statului de drept în Moldova.
5.
Partenerii au menţionat necesitatea consolidării în continuare a
independenţei organelor judecătoreşti şi au subliniat importanţa in acest sens a
implementării pe deplin a ultimelor legi privind sistemul judecătoresc,
Consiliul Suprem al Magistraturii şi Asociaţia Barourilor. Partenerii au
subliniat necesitatea implementării depline a Planului de Acţiuni şi Strategiei
Anti-corupţie în Moldova. Partenerii au rugat Moldova să aducă activitatea
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în corespundere
deplină cu scopurile acestuia. Partenerii au notat de asemenea necesitatea
încetării abuzurilor din parte organelor legii şi tratării necorespunzătoare a
persoanelor în custodie şi consolidarea ulterioare a luptei împotriva crimei
organizate. Partenerii au salutat cooperarea dintre autorităţile moldoveneşti de
frontieră şi vamale cu Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră pentru Moldova şi
Ucraina şi au încurajat Moldova de a implementa integral recomandările EUBAM.
Reformele
structurale şi social-economice
6.
Guvernul recunoaşte şi îşi exprimă îngrijorarea
că, în pofida creşterii economice puternice, reducerea sărăciei a fost stopată
în ultimii ani, iar în zonele rurale nivelul sărăciei de fapt s-a majorat.
Guvernul şi partenerii au recunoscut că îmbunătăţirea calităţii şi ritmului de
creştere în Moldova va fi critică în asigurarea reducerii sărăciei. Partenerii
susţin eforturile de reformă în reducerea barierelor administrative şi
regulatorii în faţa sectorului privat. Ei au subliniat, totuşi, că eforturi
continui vor fi necesare pentru a încuraja sectorul privat şi investiţii străine
prin îmbunătăţirea mediului de afaceri, sporind competitivitatea internă şi
soluţionarea constrângerilor pentru creştere. În acest sens, partenerii au
accentuat necesitatea de-a continua reformele îngheţate din sectorul agrar şi,
în vederea şocului recent legat de preţul la energie, de a îmbunătăţi eficienţa
şi eficacitatea serviciilor sociale acordate. În domeniul asistenţei sociale,
partenerii au subliniat necesitatea accelerării eforturilor de direcţionare mai
adecvată a acestor programe, cu scopul de-a răspunde necesităţilor păturilor
vulnerabile.
7.
Partenerii au remarcat că deteriorarea
infrastructurii şi carenţa investiţiilor publice rămîne o barieră pentru
creşterea pe termen lung în Moldova. În timp ce este nevoie de investiţii
sporite în capitalul fizic şi uman, partenerii au accentuat necesitatea evitării
subversiunii stabilităţii macroeconomice şi sufocării activităţilor sectorului
privat. În acest sens, partenerii au atenţionat împotriva cotei deja mari a
Guvernului în economie. În schimb, partenerii au accentuat importanţa
optimizării direcţiilor de cheltuieli şi au subliniat importanţa îmbunătăţirii
alocaţiilor şi eficienţei programelor existente ale guvernului. A fost observat
progresul în realizarea reformei administraţiei publice ambiţioase. Referitor la
aceasta, partenerii au notat provocările rămase, subliniind importanţa
dezvoltării capacităţii tehnice interne de coordonare a politicilor şi
managementul serviciului public.
Politici
macroeconomice şi necesităţile de finanţare
8.
Partenerii au lăudat autorităţile pentru
managementul macroeconomic de succes care a contribuit la creşterea economică
şi, pînă nu demult, reducerea semnificativă a sărăciei pe parcursul ultimilor
şapte ani. Totuşi, după cum remarcă Guvernul – în pofida progresului recent în
rezolvarea barierelor în exportul vinului către Rusia—şocurile externe duble
(majorarea preţului la gazele naturale şi stoparea exporturilor de vin către
Rusia) ar fi avut un efect semnificativ asupra economiei Moldovei pe viitor.
Reputaţia afectată ar putea limita exportul de vin spre Rusia pentru o vreme, în
timp ce celălalt şoc – preţul majorat pentru gazele naturale – este de natură
permanentă. Aceste şocuri au încetinit creşterea economică şi cauzat majorarea
inflaţiei, a dus la un ritm de acumulare a rezervelor internaţionale mai lent
decît nivelul dorit. Partenerii şi guvernul au convenit referitor la reducerea
nivelului inflaţiei în Moldova mai jos de 10%, deşi s-a menţionat că creşterea
preţului la resursele energetice ar putea complica acest scop. Finanţele publice
au fost afectate, şi guvernul a remarcat, că fără resurse financiare
suplimentare din partea comunităţii internaţionale, ar putea fi necesar să
reducem cheltuielile prioritare pentru dezvoltare şi reducerea sărăciei.
9.
Partenerii au recunoscut faptul că şocurile au creat un deficit financiar care
ar putea fi soluţionat prin majorarea finanţării. Ei au evaluat că Moldova a
realizat progrese bune în adresarea şocurilor şi au susţinut în ansamblu
combinaţia dintre ajustare şi finanţare care fundamentează strategia guvernului.
Partenerii au subliniat că flexibilitatea ratei de schimb ar fi important a
permite bunurilor comerciabile să se ajusteze la preţuri. Ei de asemenea au
subliniat că preţurile majorate la energia importată ar trebui transferate la
consumatori, pentru că doar în acest mod poate fi realizată economisirea.
Totuşi, atît guvernul cît şi partenerii au notat slăbiciunea programului de
asistenţă socială a Moldovei ar putea limita ritmul în care unele tarife pentru
serviciile comunale ar putea fi majorate pînă la nivelul de recuperare a
costului.
10.
Partenerii au exprimat sprijinul lor faţă de strategia autorităţilor şi indicat
un suport financiar în valoare totală de peste 1.2 miliard US$ (aproximativ 1
miliard Euro) pentru următorii trei ani, din care 25 % pentru suport bugetar şi
al Balanţei de Plăţi. Aproximativ 50% din total se aşteaptă să fie furnizat sub
forma de granturi. Partenerii şi guvernul au exprimat satisfacţia în legătură cu
faptul că acest nivel de asistenţă ar putea acoperi necesarul de finanţare al
Moldovei pe termen scurt, în particular deficitul de finanţare a Balanţei de
plăţi pentru 2007-2008 care a apărut în rezultatul şocurilor externe. Totuşi,
toţi sunt de acord referitor la necesitatea menţinerii ritmul reformelor pentru
a atinge obiectivele pe termen mediu.
Concluzie
11.
Partenerii şi guvernul au fost de acord că în perspectivă dezvoltarea economică
şi socială a Moldovei, precum şi relaţiile strânse dintre ţară şi comunitatea
internaţională, depinde de perseverenţa puternică a Moldovei în implementarea
reformelor politice, sociale şi economice. Partenerii si-au exprimat dorinţa să
direcţioneze nivelul considerabil de asistenţă financiară externă, inclusiv
suportul bugetar substanţial, finanţarea de proiecte, precum şi asistenţa
tehnică, în strânsă corespundere cu priorităţile strategice ale autorităţilor.
Donatorii şi partenerii de dezvoltare de asemenea au fost de acord să continue
consolidarea coordonării şi armonizării. Guvernul a reiterat angajamentul său de
a soluţiona problemele abordate la Şedinţa GC.
/semnat/
/semnat/
Hugues
Mingarelli Paul
Bermingham
Director
Director de Ţară
DG Relaţii Externe Banca
Mondială
Comisia Europeană
|