Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat programul ECF/EFF cu Republica Moldova în valoare de 574 milioane dolari S.U.A.

Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat astăzi programul economic cu Republica Moldova, susţinut de mecanismul extins de creditare (ECF) şi mecanismul de finanţare extinsă (EFF)[1]. În timp ce sume egale au fost acordate prin intermediul fiecărui dintre cele două mecanisme, valoarea combinată a asistenţei financiare va fi echivalentă cu 369,6 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) (circa 574,4 milioane de dolari S.U.A.), având ca scop susţinerea programului economic al ţării în vederea restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi creşterii economice. 

În urma aprobării, autorităţile obţin acces imediat la 60 milioane de DST (circa 93,2 milioane de dolari S.U.A.), iar tranşele următoare vor fi debursate în urma revizuirilor semi-anuale. 

Noul program urmează programul pe trei ani finanţat prin Mecanismul de finanţare pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF), aprobat de Consiliul de directori executivi în luna mai a anului 2006, care a expirat în luna mai a anului 2009 (vezi Comunicatul de presă nr. 06/91). 

În urma discuţiilor din cadrul Consiliului de Directori executivi, Domnul Takatoshi Kato, Director Adjunct al FMI,  şi preşedinte în exerciţiu al şedinţei, a declarat: 

“Criza economică globală a dus la o deteriorare rapidă a economiei Moldovei în 2009. Reducerea cererii în ţările parteneri comerciali a cauzat o scădere drastică a exporturilor şi remitenţelor; investiţiile străine directe şi alte afluxuri de capital de asemenea au scăzut dramatic. În consecinţă, cererea internă s-a prăbuşit, cauzând o contractare bruscă a PIB-ului şi presiuni deflaţioniste. Presiunile bugetar-fiscale au fost alimentate de majorările de cheltuieli în perioada pre-electorală.

“Programul autorităţilor pentru 2010–12 are ca scop restabilirea durabilităţii fiscale şi extere şi stimularea creşterii economice. Politica bugetar-fiscală prevede întoarcerea treptată la o situaţie durabilă până în 2012, sau şi mai devreme, dacă va fi posibil. Politica monetară se va axa pe menţinerea stabilităţii preţurilor. Reformele structurale vor sprijini relansarea, inclusiv printr-o flexibilitate mai mare în economia strâns reglementată. Programul de asemenea va majora cheltuielile pentru serviciile sociale esenţiale şi pentru reducerea sărăciei.

“Politica bugetar-fiscală în 2010 prevede o ajustare, foarte necesară, la necesităţile mari de investiţii publice şi cheltuieli sociale. În scopul reducerii deficitului, autorităţile au reeşalonat majorările salariale neacoperite şi au optimizat cheltuielile la materiale şi subvenţii. În acelaşi timp, bugetul prevede o majorare a cheltuielilor pentru asistenţa socială direcţionată, pentru a proteja familiile vulnerabile.

“Profitând de inflaţia joasă, politica monetară va veni în susţinerea relansării economice în curs de apariţie. Pentru asigurarea unui curs de schimb aliniat la principiile economice fundamentale, intervenţiile pe piaţa valutară vor fi limitate la atenuarea fluctuaţiilor pe termen scurt. Banca centrală monitorizează atent situaţia financiară a băncilor şi e gata să ia măsuri preventive dacă va fi necesar. 

“Reformele structurale sunt îndreptate spre deblocarea potenţialului de creştere al economiei şi susţin cadrul bugetar-fiscal. Un program mai larg de liberalizare şi dereglementare este orientat spre stimularea concurenţei şi încurajarea creşterii economice conduse de sectorul privat. Pentru a menţine sistemul de asigurare socială durabil din punct de vedere financiar, vor fi treptat eliminate privilegiile de pensionare timpurie pentru angajaţii în serviciul public, iar sistemul de indemnizaţii pentru foile de boală va fi restructurat. Autorităţile vor soluţiona, de asemenea, problema arieratelor quasi-fiscale mari din sectorul de termoficare.” 

ANEXĂ 

Evoluţiile economice recente 

Criza economică globală a afectat serios economia Moldovei, cauzând o deteriorare acută a situaţiei. În prima jumătate a anului 2009, reducerea cererii în tările partenere comerciali a dus la o descreştere serioasă a volumului exportului şi remitenţelor. În timp ce PIB s-a redus pe parcursul acestei perioade cu aproape 8 la sută, cererea internă a scăzut şi mai rapid, iar deficitul contului curent s-a contractat până la circa 11 la sută din PIB-ul perioadei respective. În acelaşi timp, surplusul balanţei de plăţi s-a transformat într-un deficit considerabil, pe măsură ce s-au redus dramatic volumul investiţiilor străine directe şi volumul altor afluxuri de capital. Presiunile deflaţioniste au persistat pe parcursul celei mai mari părţi a anului 2009. 

Sumarul programului 

Programul are ca scop restabilirea durabilităţii fiscale şi externe, menţinerea stabilităţii financiare şi asigurarea creşterii economice. Pentru a facilita ajustările necesare, programul va contribui la finanţarea adecvată a bugetului de stat. 

În particular, obiectivele programului includ:

(i)                  inversarea trendului de deteriorare structurală a situaţiei bugetar-fiscale din anii 2008-2009, totodată asigurând disponibilitatea fondurilor pentru proiectele de investiţii publice şi pentru acoperirea cheltuielilor sociale prioritate;

(ii)                menţinerea sub control a inflaţiei, totodată restabilind nivelul rezervelor internaţionale pentru a asigura protecţia economiei naţionale de şocurile externe;

(iii)               asigurarea stabilităţii financiare prin consolidarea capacităţilor de a detecta rapid problemele, precum şi fortificarea cadrului de reabilitare a băncilor şi soluţionare a problemelor lor;

(iv)              valorificarea potenţialului economiei naţionale prin intermediul reformelor structurale. 

Programul va contribui, de asemenea, la mobilizarea resurselor pentru realizarea cu succes a obiectivelor privind reducerea sărăciei. În acest scop, programul include prevederi privind suma minimă a cheltuielilor prioritare pentru asistenţa socială. Mai mult ca atât, cheltuielile pentru asistenţa socială vor fi majorate cu 36 la sută în anul 2010, în raport cu anul 2009, pentru a acorda susţinere familiilor vulnerabile.

Republicа Moldova: indicatori economici selectivi, 2007-2010^*