Consiliul de Directori Executivi al FMI a aprobat raportul privind consultările cu Republica Moldova, prevăzute de articolul IV al Statutului FMI, pentru anul 2020

La 11 martie 2020, Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat raportul privind consultările cu Republica Moldova, prevăzute de articolul IV al Statutului FMI[1]. Consiliul de Directori Executivi al FMI a finalizat, de asemenea, a șasea și ultima evaluare a rezultatelor economice atinse de Republica Moldova în contextul realizării programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Separat, a fost publicat un comunicat de presă la acest subiect.

Pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2019, Republica Moldova a continuat să înregistreze o creștere economică stabilă, creșterea volumului producției atingând nivelul de circa 5 la sută, fiind susținută de cererea internă puternică. Dinamica cererii externe a rămas favorabilă, însă balanța comercială continuă să afecteze negativ creșterea economică. Comparativ cu alte perioade, nivelul șomajului a rămas scăzut, atingând nivelul de circa 4 la sută. La sfârșitul anului 2019, inflația s-a poziționat peste limita benzii largi a inflației țintite de Banca Națională a Moldovei, atingând nivelul de 7,5 la sută, în mare măsură datorită prețurilor la produsele alimentare și inversării trendului prețurilor reglementate, ca urmare a stingerii efectului reducerilor anterioare ale tarifelor, dar și datorită impactului cererii agregate puternice asupra inflației de bază. Deficitul bugetar a fost cu mult sub ținta stabilită în program, în pofida creșterii până la 1,5 la sută din PIB în anul 2019. Acest fapt a fost în mare măsură compensat de neexecutarea în volum deplin a cheltuielilor curente și capitale, parțial din cauza situației incerte privind finanțarea externă, în timp ce veniturile bugetare s-au plasat puțin sub nivelul scontat. Datoria de stat s-a redus și a rămas la un nivel jos, de circa 30 la sută din PIB. Deficitul contului curent s-a redus puțin, până la 9,5 la sută, însă rămâne semnificativ, dat fiind că deficitul structural al balanței comerciale nu a putut fi compensat de volumul intrărilor de remiteri. În pofida incertitudinii politice sporite, leul a rămas relativ stabil, iar nivelul rezervelor valutare a rămas adecvat.

Perspectiva macroeconomică este mai degrabă pozitivă, dar rămâne sub  influența anumitor riscuri. Conform prognozei, creșterea economică în anul 2020 se va tempera la nivelul de 3,8 la sută, din cauza cererii externe mai mici și volumului mai modest al producției agricole. Ne așteptăm să rămână puternică cererea internă, care va fi susținută de expansiunea deficitului bugetar până la 3,9 la sută din PIB ce se va datora creșterii substanțiale a cheltuielilor capitale incluse în Bugetul de Stat (deși cheltuielile respective vor avea un impact limitat asupra creșterii economice, date fiind anumite deficiențe din cadrul gestionării investițiilor publice). Deși structura acestei creșteri va pune presiune pe deficitul balanței comerciale, contul curent se așteaptă să aibă doar o creștere moderată, grație îmbunătățirii fluxului veniturilor. Prognozăm o revenire a inflației la ținta de 5 la sută pe parcursul anului 2020, în mare măsură datorită reducerii presiunilor legate de prețurile la produsele alimentare. În condițiile unei devieri a PIB-ului nule și lipsei reformelor structurale, creșterea pe termen mediu se prognozează să rămână la nivelul de 4 la sută. Totuși, riscurile sunt în creștere. Pe plan intern, dacă se va reinstaura instabilitatea politică, dacă vor fi inversate anumite politici sau dacă va încetini ritmul reformelor – atunci ar putea fi afectată încrederea, fiind limitate opțiunile de finanțare externă. Nu putem exclude impactul cauzat de factori regionali și globali, în urma instaurării unei perioade îndelungate de încetinire a creșterii economice în statele care sunt principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, dar și din cauza unor tensiuni de ordin geopolitic și comercial. 

Un progres ferm pe calea eliminării vulnerabilităților instituționale și de guvernanță, atestate pe larg în Republica Moldova, va duce la consolidarea încrederii publicului în instituțiile statului și va asigura sprijinul agendei de reforme din partea populației. În pofida eforturilor de stabilizare soldate cu succes și a progreselor semnificative înregistrate la capitolul supravegherii sectorului bancar, totuși continuă să ne îngrijoreze supravegherea slabă a sectorului financiar nebancar, lacunele existente în cadrul ce ține de prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și lipsa progresului în recuperarea activelor fraudate. Mai mult ca atât, se atestă o percepție generală că statul este corupt și justiția nu funcționează adecvat, cadrul de reglementare nu este aplicat sau implementat în mod corespunzător, cota economiei neformale este mare, iar prezența unui sector impunător al întreprinderilor de stat generează riscuri bugetare și subminează concurența și productivitatea.  

Evaluarea Consiliului de Directori Executivi [2] 

Directorii executivi au salutat finalizarea programului de trei ani susținut prin mecanismele ECF și EFF, care s-a soldat cu reabilitarea cu succes a sectorului financiar al Republicii Moldovei și restabilirea stabilității sectorului financiar. Acest lucru a fost posibil grație suportului larg pentru reforme din partea reprezentanților întregului spectru politic. Totodată, directorii executivi au remarcat că Republica Moldova se confruntă încă cu deficiențe structurale, iar creșterea economică rămâne insuficientă pentru a stimula creșterea veniturilor. Directorii executivi au accentuat, că va fi important de atenuat riscurile pentru creșterea economică în viitor și de sporit reziliența sistemului economic prin promovarea unui set de politici prudente și bine coordonate, inclusiv cele menite să asigure consolidarea sectorului financiar, promovarea unei politici bugetare care să stimuleze creșterea economică și eliminarea deficiențelor la nivel de instituții și guvernanță.  

Directorii executivi au luat notă de planurile autorităților legate de bugetul pentru anul 2020 în vederea satisfacerii necesităților însemnate ce țin de infrastructură și de dezvoltarea Republicii Moldova. În contextul acestor planuri ambițioase, ei au încurajat autoritățile să păstreze în continuare angajamentul de colaborare cu partenerii externi, pentru a asigura finanțarea necesară. În afară de aceasta, ei au accentuat importanța mobilizării veniturilor bugetare, eficientizării cheltuielilor bugetar-fiscale, sporirii eficienței gestionării investițiilor publice și reformării întreprinderilor de stat pentru menținerea disciplinei bugetar-fiscale și asigurarea unui nivel sustenabil al datoriei publice.  

Directorii executivi au salutat progresele semnificative realizate în cadrul programului în ceea ce privește consolidarea guvernanței, transparenței și responsabilității Băncii Naționale a Moldovei, precum și fortificarea cadrului operațional al BNM pentru acordarea asistenței de urgență în calitate de creditor de ultimă instanță. Ei au remarcat că regimul de țintire a inflației rămâne adecvat și au căzut de acord că Banca Națională a Moldovei trebuie să-ți intensifice eforturile pentru sporirea credibilității politicilor aplicate și promovarea flexibilității cursului de schimb. De asemenea, directorii executivi au încurajat autoritățile să monitorizeze îndeaproape riscurile în creștere din sectorul financiar nebancar, să implementeze prompt recomandările MONEYVAL ce vizează consolidarea cadrului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, precum și să realizeze progrese semnificative în recuperarea activelor fraudate. Ei au atras atenția că este extrem de important de protejat independența Băncii Naționale a Moldovei, pentru a păstra intact progresul atins cu eforturi mari în domeniul reabilitării sectorului bancar, accentuând că independența Băncii Naționale a Moldovei este cruicială pentru realizarea plenară a mandatului de menținere a stabilității prețurilor și de asigurare a stabilității sectorului financiar.  

Directorii executivi au pus accent pe faptul că reformele structurale care vizează îmbunătățirea guvernanței și eliminarea vulnerabilităților instituționale sunt importante pentru impulsionarea creșterii economice și asigurarea convergenței nivelului veniturilor cu cel din celelalte state europene. În acest context, ei au încurajat autoritățile să acorde prioritate consolidării supremației legii și reformării justiției. Totodată, eforturile autorităților trebuie să se concentreze pe reformarea sectorului întreprinderilor de stat, dezvoltând capacitățile instituționale și sporind transparența în sectorul public. 

Moldova: indicatori economici selectați, 2016–2021 ^1/

	2016		2017		2018		2019				2020	2021
							Raportul de țară nr.19/305	Prognoza			Prognoza
(modificarea în procente, dacă nu este indicat altfel)
Indicatorii sectorului real al economiei
Produsul Intern Brut
Rata reală a creșterii	4,4		4,7		4,0		3,5	4,2			3,8	3,8
Cererea	2,6		6,8		6,4		5,8	6.3			5,7	4,0
Consumul	2,6		4,7		3,2		4,4	3,0			2,9	3,1
Privat	2,9		5,3		3,8		3,6	3,4			3,3	3,5
Public	0,6		1,1		-0,1		9,3	0,9			1,0	1,0
Formarea brută de capital fix	-0,9		8,0		14,0		2,7	13,6			8,9	4,7
Exporturi nete de bunuri și servicii	5,9		-11,2		-14,3		-5,8	-5,4			-13,0	-4,9
Exporturi de bunuri și servicii	9,8		10,9		4,8		8.8	7,8			5,0	6,7
Importuri de bunuri și servicii	2,8		11,0		8,9		7,5	6,7			8.6	5,9
PIB nominal (mlrd. lei)	160,8		178,9		190,0		207,3	208,7			228,4	248,9
PIB nominal (mlrd. dolari SUA)	8,1		9,7		11,3		11,7	11,9			12,4	13,1
Indicele preţurilor de consum (mediu)	6,4		6,6		3,1		4,9	4,9			5,7	5,0
Indicele preţurilor de consum (finele perioadei)	2,4		7,3		0,9		7,5	7,5			5,0	5,0
Deflatorul PIB	5,7		6.3		2,1		5,4	5,4			5,4	5,0
Salariul mediu lunar (lei)	5084		5697		6446		7320	7320			7953	8619
Salariul mediu lunar (dolari S.U.A.)	255		308		384		413	417			432	454
Rata șomajului (media anuală, %)	4,2		4,1		3,0		3,0	3,0			3,0	3,0
(% din PIB)
Economiile și investițiile
Economiile externe	4,1		6,1		10,7		9,5	9,5			9,7	9,5
Economiile interne	18,1		16,2		13,6		14,7	16,6			18,9	19,2
Privat	16,4		13,7		11,3		13,6	14,7			18,4	17,8
Public	1,8		2,4		2,3		1,1	1,9			0,5	1,4
Investiții brute	22,2		22,3		24,3		24,3	26,2			28,6	28,7
Privat	19,1		19,1		20,9		20,2	22,7			23,6	24,3
Public 2/	3,1		3,2		3,4		4,1	3,4			5,0	4,5
Indicatorii bugetar-fiscali (ai guvernului general)
Soldul primar (de casă) 3/		-0,7		0,3	-0,4	-2,2			-0,8	-3,1			-2.1
Soldul total (de casă) 3/		-1,8		-0,8	-1,1	-3,0			-1,5	-3,9			-2,9
Stocul datoriei publice şi datoriei garantate de stat		36,9		32,7	30,6	31,5			29,3	30,8			31,2
(modificarea în procente, dacă nu este indicat altfel)
Indicatorii financiari
Masa monetară (M3)		10,2		9,4	7,8	16,1			8,2	14,4			…
Viteza de circulație a masei monetare (PIB/masa monetară la finele perioadei de raportare; coeficient)		2,3		2,3	2,3	2,1			2,3	2,2			…
Baza monetară		12,1		11.2	17.7	13,1			7,6	14,4			…
Creditul în economie		-7,6		-3,4	4,1	4,4			11,5	4,2			…
Creditul în economie (% din PIB)		24,5		21,3	20,9	20,0			21.2	20,2			…
(mil. dolari S.U.A., dacă nu este indicat altfel)
Indicatorii sectorului extern 4/
Soldul contului curent		-330		-592	-1211	-1116			-1134	-1204			-1251
Soldul contului curent (% din PIB)		-4,1		-6,1	-10,7	-9,5			-9,5	-9,7			-9,5
Remiterile și remunerarea salariaților (net)		1326		1494	1672	1813			1759	1890			2012
Rezervele oficiale brute		2206		2803	2995	3025			3060	3071			3034
Rezervele oficiale brute (luni de import)		4,9		5,3	5,5	4,7			5,2	4,9			5,1
Cursul de schimb (lei/dolarul S.U.A., mediu pe perioadă)		19,9		18,5	16,8	…			17,6	…			…
Cursul de schimb (lei/dolarul S.U.A., finele perioadei)		20,0		17,1	17,1	…			17.3	…			…
Cursul de schimb real efectiv (mediu, modificarea în procente)		2,4		10,5	9,1	1,5			2,1	…			…
Datoria externă (procente din PIB) 5/		76,8		70,5	66,4	64,9			63,6	64,7			64,9
Deservirea datoriei (raportată la exporturile de bunuri şi servicii, procente)		13,1		11,8	14,4	14,2			12,9	14,0			13,5
Surse: autoritățile Moldovei; estimările personalului FMI.
1/ Datele nu includ Transnistria
2/ inclusiv recreditarea întreprinderilor de stat din surse externe, conform situației din 2016.
3/ inclusiv recreditarea netă a întreprinderilor de stat.
4/ Clasificarea Balanței de Plăți a fost revizuită în conformitate cu ediția a șasea a Manualului Balanței de Plăți. Coloanele ce țin de evaluare reflectă datyele Balanței de Plăți conform clasificării din ediția a cincea a Manualului Balanței de Plăți.
5/ Include datoria privată și publică şi datoria garantată de stat.